Avem o strategie. Ce facem cu ea?

Unde suntem cu Strategia Națională de Sănătate 2023-2030?

În mandatul domnului ministru Rafila a fost aprobată prin Hotărâre a Guvernului o nouă Strategie Națională de Sănătate pentru anii 2023-2030. Cu plan de finanțare, cu plan de acțiuni, cu responsabili, cu tot ce-i trebuie.

Proiectul strategiei a fost plimbat de echipa care l-a scris prin toată țara, anterior aprobării. A fost discutat, explicat, s-au preluat idei din țară de la toți cei interesați. Ajuns la minister, de preluarea observațiilor cât a stat în transparență decizională s-a ocupat chiar actualul ministru Rogobete, pe vremea când era consilierul ministrului Rafila sau secretar de stat.

Ulterior, când strategia a devenit proiect de Hotărâre a Guvernului și a mai stat pe site în transparență o perioadă de timp, s-a ocupat de adunarea observațiilor doamna Monica Isăilă, un funcționar public din minister care a prins mulți miniștri și va mai prinde.

Nimeni nu se poate plânge, deci, că strategia este undeva pe un stick într-un sertar în minister și nu știe nimeni nimic de ea.

Nici că este prost făcută. A coordonat-o dr. Adrian Pană, o somitate în domeniul sănătății publice și politicilor de sănătate. Au contribuit la ea toți cei care au dorit să contribuie, timp de aproape doi ani cât a durat scrierea și aprobarea.

Sursa: varianta din proiect pe siteul MS

Textul cu tot cu grafice și anexe, tipărit mai cu economie de hârtie, ocupă aproximativ 40 de pagini. Strategia poate fi citită online pe portalul Ministerului Justiției, dar sper că vreun suflet caritabil o s-o traducă într-o formă vizuală mai plăcută pe un site dedicat, cum a făcut Ghinea cu Monitor PNRR. Poate chiar domnul ministru Rogobete pe un subsite tip sns2030.ms.ro, având în vedere că deja siteul MS a înviat în cele câteva zile de când este ministru. Acum n-am găsit-o în varianta publicată în Monitorul Oficial pe nicăieri, nici măcar aici.

N-am timp să scriu mai mult, așa că doar o să copiez aici Obiectivul General 4 din SNS, care mi se pare o hartă bună a ce are de făcut Ministerul Sănătății măcar pe tema serviciilor de sănătate și tehnologiilor în următorii 5 ani, ținând cont și de faptul că deja 1-2 ani s-au pierdut - strategia a fost aprobată în octombrie 2023 și până în prezent nu știu cât s-a implementat din ea.

OG.4. ÎMBUNĂTĂȚIREA DISPONIBILITĂȚII, ACCESULUI ECHITABIL ȘI ÎN TIMP UTIL LA SERVICII DE SĂNĂTATE ȘI TEHNOLOGII MEDICALE SIGURE ȘI COST-EFICACE

Provocări

Componenta curativă a sistemului de îngrijiri de sănătate s-a dezvoltat în ultimii 25 de ani, pe de o parte în detrimentul intervențiilor preventive și al celor de reabilitare și reinserție socială, iar pe de altă parte dezechilibrat între domeniile de asistență medicală constituente.

Astfel, serviciile de asistență medicală primară au fost reduse și fragmentate în lipsa planificării și teritorializării acestora, iar serviciile de urgență (CPU, UPU) și cele de asistență medicală secundară și terțiară s-au concentrat în marile centre universitare medicale în detrimentul județelor adiacente acestora.

Importanța acordată furnizorilor de servicii medicale a depășit semnificativ importanța acordată nevoilor pacientului și în mod special nevoilor asiguratului, acest fapt contribuind la fragmentarea serviciilor de sănătate, imposibilitatea urmăririi traseului pacientului, întârzieri marcate în accesarea unor servicii diagnostice esențiale în ambulatoriul clinic și paraclinic și concentrarea serviciilor medicale la nivelul CPU/UPU și al spitalelor care în prezent furnizează servicii multiple dintre care multe nu sunt necesare sau care sunt programabile și disponibile la nivelul asistenței medicale primare.

Pe de altă parte, imposibilitatea finalizării actului diagnostic și/sau terapeutic, lipsa interoperabilității , informaționale, birocrația excesivă din asistența medicală primară și timpii de așteptare prelungiți pentru serviciile din ambulatoriul de specialitate clinic/paraclinic, au favorizat un comportament de "by-pass" către serviciile de urgență (nu pot refuza cetățeanul) sau cele spitalicești (există interes pentru efectuarea serviciilor care contribuie la creșterea finanțării spitalelor) în special la nivelul spitalelor mici și mijlocii.

Lipsa serviciilor post-spital și ponderea redusă a serviciilor de reabilitare, în special post-evenimente medicale acute și a serviciilor de paliație sau a celor de îngrijiri de lungă durată, la domiciliu, pentru persoane dependente, a favorizat de asemenea excesul de spitalizare, îngrijirile informale oferite sau susținute financiar aproape exclusiv de către familie cu consecințe defavorabile importante în dizabilitate și calitatea vieții.

De asemenea, lipsa prioritizării obiective și transparente a problemelor majore de sănătate publică cu impact negativ major în dizabilitate și mortalitate evitabilă a condus la diferite abordări de securizare a fondurilor disponibile (ex. creșterea numărului programelor naționale de sănătate și acțiuni prioritare pentru diferite patologii). Acestea au determinat o rezolvare parțială a unor probleme percepute, dar nu au rezolvat problema de fond (ex. ajustarea tarifului cât mai aproape de costurile reale). În plus, pe termen lung au determinat un exces birocratic, în special financiar, în detrimentul măsurării rezultatelor intervențiilor efectuate din perspectiva rezultatelor în starea de sănătate.

Accesul la tehnologii medicale este fluctuant și nesistematizat corespunzător, pe de o parte cu accent major pe introducerea medicamentelor inovative, fără însă a avea un rezultat constant și predictibil al traseului rambursării acestora (ex. timp mediu de așteptare mai mult decât dublul mediei timpului de rambursare în alte state membre UE), iar pe de altă parte cu lipsa de preocupare pentru găsirea unei soluții sustenabile de acces constant și predictibil pentru medicamente esențiale. Alte tehnologii medicale (ex. dispozitivele medicale) nu beneficiază în prezent de o procedură de evaluare sistematică a beneficiilor, siguranței și a cost-eficacității acestora, singurul criteriu utilizat fiind disponibilitatea financiară pentru rambursare.

Rezultate așteptate

Comunități locale și cetățeni care beneficiază de o infrastructură de servicii integrate medico-sociale și de asistență medicală primară adecvată, diversificată și disponibilă constant cât mai aproape de domiciliul acestora.

Echipe de asistență medicală primară coordonate de medicul de familie cu competențe diversificate care furnizează servicii medicale complete conform competențelor profesionale ale acestora, intervențiilor preventive, coordonează și integrează serviciile pentru publică cu impact negativ major în dizabilitate și mortalitate, în special evitabilă, cu ajutorul instrumentelor digitale interoperabile și al serviciilor furnizate la distanță, într-o manieră simplificată administrativ și birocratic.

Servicii ambulatorii de diagnostic, tratament și monitorizare, disponibile cât mai aproape de pacient, cu un orar extins, care reduc constant timpii de așteptare, deplasările inutile, serviciile și investigațiile redundante și limitează corespunzător serviciile de spitalizare evitabilă și serviciile de spitalizare de zi nejustificate din punct de vedere medical.

Servicii ambulatorii care preiau cât mai rapid pacienții care au avut nevoie de spitalizare continuă și continuă coordonarea și integrarea îngrijirilor acordate acestora la nivele de asistență medicală de bază, în vederea reducerii reinternărilor, prevenirii complicațiilor și reducerii dizabilității asociate bolilor cronice invalidante.

Servicii de spitalizare continuă raționalizate corespunzător, sigure, cost-eficace și de calitate înaltă, furnizate conform ghidurilor și protocoalelor de practică medicală, care pot fi măsurate și comparate transparent și obiectiv între furnizori, în funcție de competențele acestora și profilul pacienților externați. Servicii de îngrijiri de sănătate coordonate și integrate, cu monitorizarea constantă a timpilor de acces și a duratelor de timp dintre diferitele proceduri diagnostice, terapeutice și de monitorizare, a implementării ghidurilor și protocoalelor de practică medicală pe tot traseul de îngrijire a acestora și a indicatorilor raportați de către pacienți, pentru problemele de sănătate publică cu impact negativ major în dizabilitate și mortalitate, în special evitabilă.

Capacitate instituțională dezvoltată pentru evaluarea tehnologiilor medicale și instrumente de evaluare extinse la alte tehnologii/intervenții în afara medicamentelor, care fundamentează transparent opțiunile de rambursare, eficacitatea alocativă și satisfacția pacienților. Facilitarea cercetării, dezvoltării și producției unor medicamente antimicrobiene noi.

Ținte 2030

● Minim 50% din localitățile cu procent ridicat de populație dezavantajată/vulnerabilă au echipe de furnizori de servicii integrate medico-sociale funcționale.

● Minim 25% din localități au echipe de furnizori de servicii integrate medico-sociale funcționale. Scăderea numărului de localități care nu au medic de familie cu cel puțin 20% față de 2022.

● Minim 33% din cabinetele de medicină de familie asigură managementul unei echipe comunitare care furnizează preponderent servicii preventive.

● Minim 33% din cabinetele de medicină de familie au o asistentă medicală angajată preponderent pentru furnizarea serviciilor preventive (copii/adulți/vârstnici), în plus față de structura existentă în 2022.

● Medicii de familie finalizează diagnosticul, inițiază sau continuă tratamentul și monitorizează pacienții conform competențelor profesionale proprii.

● Ambulatorii de specialitate care oferă servicii cu program extins, pachete de servicii clinice și paraclinice în regim ambulator, consulturi interdisciplinare, programări, cu ajutorul instrumentelor digitale interoperabile și al serviciilor furnizate la distanță, într-o manieră simplificată administrativ și birocratic în fiecare oraș reședință de județ din România.

● Minim 75% din ambulatoriile din orașele reședință de județ din România oferă servicii de spitalizare de zi.

● Minim 25% din ambulatoriile din orașele reședință de județ din România oferă servicii de chirurgie de zi.

● 100% din laboratoarele de analize medicale au acreditare cu control extern de comparabilitate.

● 100% din laboratoarele de imagistică medicală furnizează rezultatele în format standardizat. Servicii de paliație instituționalizate disponibile în fiecare oraș reședință din România, servicii de paliație ambulatorie/domiciliu disponibile în minim 10% din localitățile fiecărui județ din România.

● Minim 30% reducere spitalizări evitabile comparativ cu 2022.

● Minim 50% transformare spitalizări de zi evitabile în servicii ambulatorii (consultații/investigații) comparativ cu 2022.

● Minim 20% reducere a episoadelor de spitalizare comparativ cu 2022.

● 75% complianță cu ghidul/protocolul de practică medicală, traseul clinic și timpii de acces, perioadele de timp dintre diagnostic, tratament și monitorizare pentru fiecare furnizor care oferă servicii de îngrijiri de sănătate pentru problemele de sănătate publică cu impact negativ major în dizabilitate și mortalitate.

● Minim 50% din furnizorii care oferă servicii de îngrijiri de sănătate pentru afecțiuni care necesită reabilitare precoce furnizează serviciile de reabilitare în mod adecvat.

● Minim 75% din pacienții externați din spital și 100% din pacienții cărora li s-au efectuat proceduri de chirurgie de zi beneficiază de servicii de management al externării și coordonarea îngrijirii ulterioare.

● Medicamente esențiale disponibile constant și accesibile tuturor pacienților, în condiții de sustenabilitate bugetară.

● Minim 50% din tehnologiile medicale altele decât medicamentele sunt evaluate conform unei metodologii specifice de evaluare a tehnologiilor medicale.

● 90% din tehnologiile medicale sunt evaluate conform unei metodologii specifice de evaluare a tehnologiilor medicale într-o perioadă de timp prestabilită și care este adecvată.

Restul, aici.