Ce face Colegiul Medicilor?

Într-o țară și o lume care seamănă din ce în ce mai mult cu un sat fără câini

Un pic de context, pentru început. În ultimele 3-4 săptămâni am avut următoarele evenimente care au implicat Colegiul Medicilor din România:

• Ministerul Sănătății s-a trezit îndreptățit să scrie direct într-un proiect de lege că ridică dreptul de a profesa al medicilor care fraudează fondurile caselor de asigurări de sănătate. Tras un pic de atenție de Colegiul Medicilor, ministerul și-a amintit împreună cu direcția juridică cum stau lucrurile de fapt - doar Colegiul Medicilor și/sau o instanță de judecată pot retrage acest drept. Proiectul a fost modificat.

• Pe Facebook s-a viralizat mesajul lipsit de orice logică și știință medicală a unui medic pneumolog din județul Bihor, pe teme legate de vaccinare și covid. Mesajul nu avea conținut original, deși era scris de medic. Ideile plutesc prin comunitatea MAGA, antivaxx, antiștiință, pământul-e-plat de ceva timp. Dr. Groșan nici măcar nu era la primul mesaj de felul acesta. Nici nu era singurul medic care scria asta pe internet. Dar a fost știre câteva zile. Toată lumea care crede în știință s-a revoltat, pe bună dreptate. Colegiul Medicilor s-a sesizat.

• La Brașov s-a întâmplat o întrunire, ca o chermeză, un parastas, vorba unui coleg. Organizatorii i-au zis conferință științifică pe tema covid, 5G, nanochipuri, transumanism ș.a.m.d.. Medicii care se bazează pe dovezi i-au zis pseudo-conferință și s-au revoltat. Colegiul Medicilor s-a sesizat și a sesizat mai departe autoritățile. Consiliul Național al Audiovizualului a șters înregistrarea întrunirii de pe internet.

• Tot pe Facebook s-a viralizat un alt mesaj lipsit de orice logică și știință medicală. De data asta al nutriționistei vedetelor, ulterior cunoscută ca medic nutriționist, în fapt medic diabetolog din București. Nici acest mesaj nu avea conținut original. Și ideile cu statinele care fac și dreg tot răul din organism și nimic bun plutesc de mulți ani prin mediile mai certate cu știința. Din păcate și prin multe cabinete medicale și spitale sau farmacii. Nu era nici prima dată când doamna doctor Bilic îl scria pe internet și îl spunea prin alte medii audio-video. Dar de data asta s-a viralizat. L-a dat ca știre inclusiv Pro TV-ul, unde doamna doctor are emisiune. Toată lumea medicală s-a revoltat. Colegiul Medicilor a reacționat.

Răspunsul scurt la întrebarea din titlu este deci: Colegiul Medicilor reacționează, sesizează, face.

Mai nou. Nu-mi amintesc să fi avut astfel de reacții, în 24-48 de ore, până anul acesta.

A ignora această nuanță aș spune că este rea credință.

Sursa: Adobe Stock

Desigur însă că România este o țară unde dacă sportivii nu câștigă aurul la Olimpiadă sau locul 1 în finala vreunui mare concurs, acei sportivi sunt cei mai proști din curtea școlii, să treacă la coada vacii, ce mai caută în sport, de ce le mai plătim salarii sau ce le plătim ș.a.m.d. Nu acceptăm decât excelența, din confortul canapelei de acasă.

Similar, orice politician bine intenționat sau lider de colegiu, ordin, societate profesională, patronat, sindicat, asociație de șah sau de scară de bloc, trebuie să se bată cu balaurii, să fie Chuck Norris și Spiderman 2-în-1, să nu-i scape nimic, să fie permanent pe fază și să facă tot ce credem noi că trebuie să facă. Non-stop. Altfel să stea acasă, la coada vacii etc. Ca sportivii ăia ajunși doar pe locul 2.

Când am candidat anul trecut pentru un loc din cele 26 sau câte or fi în Consiliul Municipal al Colegiului Medicilor din București și ~150 din Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din România am scris în declarația de candidatură că îmi propun să fac Colegiul Medicilor mai transparent și mai puțin blocat în proceduri. N-am formulat chiar așa, dar asta era esența.

Un an mai târziu, revolta celor mai mulți față de aparenta lipsă de reacție sau reacția prea slabă a Colegiului Medicilor exact asta arată - opacitatea și lipsa de viteză a organizației din cauza procedurilor învechite.

Nu are rost să întreb câți medici, membri ai colegiilor medicilor teritoriale, știu cum le-ar putea fi ridicat chiar lor dreptul de liberă practică. Nu doar care ar fi pașii, ci și cât ar dura din momentul unei sesizări către colegiu sau autosesizări a colegiului.

Iar asta nu este deloc o întrebare abstractă, din categoria dar ce mă interesează pe mine asta, pentru că dreptul de liberă practică este ceva foarte important pentru un medic și ceva ce mai toți cei revoltați în aceste 3-4 săptămâni au cerut să fie ridicat medicilor din poveștile de mai sus.

Crede cineva că dispune președintele colegiului teritorial sau național și, gata, se întâmplă într-o oră? Sau că face biroul municipal/ teritorial/ excutiv o ședință online și, pac!, până la sfârșitul zilei s-a rezolvat? Probabil că mulți medici și mare parte a românilor cred asta.

Realitatea este mult mai complexă. Și dintr-un anumit punct de vedere, este bine să fie așa.

Colegiul Medicilor este prima instanță de judecată a activității profesionale a medicilor. Iar o judecată presupune o procedură, o anchetă, o decizie luată pe baza unor dovezi. Nu pe impresii și umori.

Mai departe, decizia Colegiului Medicilor poate fi apoi contestată de medic în instanță. Sunt deja câteva procese pe rolul instanțelor. Majoritatea pierdute de medicii care au contestat decizia Colegiului. Din câte îmi amintesc din raportul de activitate al Comisiei Superioare de Disciplină a CMR, nu toate.

Iar avocații care reprezintă medicii în instanță pot invoca tocmai viciile de procedură ale demersurilor Colegiului Medicilor, cum ar fi antepronunțarea, influențarea deciziei sau aplicarea sancțiunii înaintea anchetei și deciziei.

În unele țări, procedurile sunt mai simple sau/și mai rapide. În Anglia, din câte mi s-a povestit, unui medic îi poate fi suspendată activitatea destul de rapid, iar cazul lui se judecă intern în echivalentul colegiului (General Medical Council) în câteva săptămâni sau luni. În tot acest timp, medicul își primește salariul și stă acasă, grădinărește, plimbă cățelul, dar nu mai are activitate medicală. Probabil că nu mai scrie nici pe Facebook, dar asta din common sense britanic, nu pentru că ar avea neapărat o interdicție. Dacă sunt colegi care profesează în Anglia și citesc asta, iar eu bat câmpii, îi rog să mă corecteze. Eventual și cu detalii - cine îi plătește salariul medicului? GMC, vreo firmă/organizație la care se asigură suplimentar, pe lângă cea de răspundere civilă/malpraxis?

Și în România am putea să simplificăm procedurile. Ar dura câteva luni, poate câțiva ani, dar am rezolva o problemă destul de mare a medicilor din România și societății.

Revenind la ce nu știu majoritatea medicilor și celor care se revoltă fără a fi medici, poate merită spus că un alt lucru pe care îl face Colegiul Medicilor acum este modificarea Codului de deontologie medicală. Un proces de revizuire care a început în anul 2023, a eșuat în prima parte a anului 2024 și a fost reluat anul acesta. Poate se va finaliza în această toamnă. Sunt pași statutari care trebuie respectați, inclusiv un vot în Adunarea Generală, un fel de Parlament al colegiului.

Doi ani deja, doar pentru actualizarea și corectarea neclarităților din Codul de deontologie medicală. Nu mai spun câte alte proceduri scrise există în colegiu.

Sigur că un cititor atent poate spune și aici că este vorba despre erori de management, că organizația nu este condusă cum trebuie, că dacă se vrea, se poate și se face mai repede, mai bine, mai vizibil. Să aducă firme de audit, de avocatură, de management și să modernizeze și eficientizeze organizația.

Îl invit să se uite în jur. Unde lucrează, unde trăiește. La întreaga țară, de la Poliție la Administrația Prezidențială. La lumea în care trăim. Avem undeva funcționale aceste exemple de bună practică pe care le tot invocăm? Poate pentru o scurtă perioadă de timp, undeva unde s-au aliniat stelele sau cineva și-a pus pe pauză toată viața și s-a concentrat câteva luni sau câțiva ani pe un singur obiectiv. Dar în rest?

Am și eu nemulțumirile mele legate de activitatea Colegiului Medicilor. Pot spune că este mai rău decât îmi imaginam înainte să mă implic și că mi-aș dori ca multe lucruri să fie altfel, mai repede, mai bine. Atât se poate însă pentru moment. Este mai bine decât a fost. La fel cum în urmă cu un an era mai bine decât a fost în urmă cu patru ani. Sper ca în următorii trei ani să fie și mai bine. Dar pentru asta trebuie multă muncă și multă răbdare.

Presiunea de pe Facebook are rolul ei, dar este o linie fină între critica contructivă cu scopul de a împinge lucrurile în direcția corectă și țipatul pentru likeuri, shareuri și “reacții” sau de dragul țipatului.