De ce nu se repară SIUI mai repede?
Și cine trebuie să-l repare? Și de unde bani? Și cât va mai dura?
Nefuncționarea sistemelor informatice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu este vreo noutate. Nici în 2018 n-a funcționat câteva luni, cum nu a funcționat nici în vara 2023, nici în ultimele luni ale anului 2023 și, iată, nici acum, la început de 2024. Dacă mă chinui să-mi amintesc, cred că nici prin 2015 n-a mers o bucată de timp. Ciclicitatea asta mă face să cred că există o legătură și cu durata contractelor de mentenanță, dar poate aberez.
Cititorul curios poate face un exercițiu de cercetare, să verifice pe siteul CNAS ordinele președinților prin care anunță nefuncționarea pe diferite perioade de timp.
Oarecum amuzant este că până și Google are printre cele mai căutate combinații “SIUI nu funcționează“ și “SIUI nu merge“.
Atunci când sistemul merge - brici sau cât de cât - unele componente ale platformei sunt oricum destul de degeaba. Așa cum au explicat și Sorana Stănescu în Foaia de observație și Andreea Ofițeru și Simona Cârlugea în Europa Liberă. Dacă tl;dr există și video.
Platforma asta a costat mulți bani, dacă ne gândim la câți bani investește statul în România. Nu chiar atât de mulți bani pentru cei care știu costurile infrastructurii IT de acest nivel.
Iar la nivel de idee, platforma este un lucru chiar foarte bun. Dar dacă nu merge?! Ce folos?
Și de ce nu merge de atâta timp? De ce nu se repară sau reface?
Timp de mulți ani, la întrebarea asta răspunsul neoficial a fost că a costat foarte mult și nimeni nu vrea să semneze și să recunoască necesitatea de a o reface, care vine la pachet cu alocarea de noi sume mari de bani pentru refacerea PIAS.
A venit însă Comisia Europeană în anul 2021 cu ideile ei progresiste cu digitalizarea și înverzeala Europei, pe care le-a pus și în cerințele pentru PNRR-ul fiecărui stat membru. Atunci au apărut și finanțarea, și oportunitatea pentru ca PIAS-ul gestionat de CNAS să fie în sfârșit refăcut. Din bani europeni!
Și s-au găsit tot în anul 2021 în România și oamenii competenți la guvernare care și-au asumat decizia asta.
O decizie evitată de toți predecesorii de prin minister și casă, care s-au rezumat să constate doar că “asta e situația”. Eventual să spună și “lucrați în mod offline, de ce nu lucrați offline?”. De aceea, că noi nu suntem hoți și nu vrem să lucrăm offline, dacă platforma a fost gândită să meargă online. Dar revin cu asta imediat. Să termin cu banii întâi.
Asumarea pentru costul mare de refacere PIAS se găsește în PNRR, se numește Componenta 7 - Transformare Digitală. Investitia specifică: I3.1 - Redimensionare, standardizare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS) și are o finanțare de 345.730.000,00 lei (fără TVA) echivalent a 70.000.000,00€ (fără TVA). Sper să nu ajungă să fie anchetată Ioana Mihăilă și pentru PNRR. N-a furat nimic, nici cu vaccinurile. Cu PNRR a adus bani europeni în țară și a semnat ca să le fie românilor bine, să nu se mai chinuie din cauza bolii și a sistemului informatic care îi ține pe la uși și îi pune pe drumuri.
Componenta 7 din PNRR este gestionează acum de Ministerul Sănătății, în calitatea sa de Coordonator de Reforme și Investiții pentru Componentele C12 și C7 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României.
Nu o gestionează Casa Națională de Asigurări de Sănătate, deși ei continuă să-și ia toate șuturile, cum scriam și aici vara trecută. CNAS gestionează doar PIAS, nu și banii pentru refacerea platformei. Cred că nici măcar licitația, pentru că pare să o gestioneze Ministerul Sănătății, prin secretarul de stat cu extrem de multe atribuții delegate de ministru.
Deci fie că vor, fie că nu vor, și indiferent în ce direcție zboară acuzele și pe unde sunt trimiși oamenii să întrebe, ministrul Sănătății Alexandru Rafila și președintele CNAS Valeria Herdea trebuie să lucreze împreună. Să se întâlnească zi de zi dacă este nevoie, inclusiv cu cine o mai conduce acum STS-ul, care a preluat cam tot ce înseamnă partea de IT în instituțiile statului, până reușesc să miște lucrurile, să repare ce se poate repara în PIAS actual și să grăbească redimensionarea, standardizarea și optimizarea PIAS.
Bani dedicați refacerii PIAS au la îndemână. Peste 70 de milioane de euro. Bani europeni, adică nu trebuie să ia de la banii de pensii, de alocații, de salarii ale bugetarilor și indemnizații ale mămicilor.
Bun, acum că am terminat cu banii, să revin la partea cu hoția și lucratul offline.
Al doilea răspuns la întrebarea de ce nu repara Ministerul Sănătății și CNAS drăcovenia asta de PIAS mai repede este pentru că nu se dorește. Așa, nedefinit. Nu se știe cine nu dorește. Se știe doar că nu se dorește.
Eu doresc să repare ministerul și casa PIAS. Colegii mei medici de familie, majoritatea, doresc să repare ministerul și casa PIAS. Colegii mei medici din ambulatoriul de specialitate, din spitale și de pe unde mai lucrează ei, farmaciști, asistenți medicali - care își bat capul la fel de mult ca medicii cu PIAS - psihologi, logopezi, kinetoterapeuți și cine îmi mai scapă, toți ne dorim, majoritatea, să repare ministerul și casa PIAS!!!
Pentru că ce înseamnă pentru medici, farmaciști, asistenți etc. să nu meargă PIAS? Înseamnă mulți nervi, multe scuze adresate pacienților care stau și așteaptă ore în șir, revin a doua, a treia zi, deși nu noi suntem de vină Și multă muncă dublă. Prima oară la cabinet, spital, farmacie, fiecare unde suntem. A doua oară acasă, să încercăm noaptea să validăm ce am muncit ziua, ca să fim plătiți de casă pentru munca noastră.
Dar ce înseamnă pentru hoți să nu meargă PIAS? Indiferent cum i-ar chema pe ei și la ce tip de furnizor lucrează? Înseamnă că în perioada în care președintele CNAS anunță prin ordin că n-a mers SIUI și se ridică filtrele de validare cu cardul se poate fura liniștit.
A funcționa offline înseamnă de fapt că SIUI nu mai face nici o validare, nu mai cere nici un card, și tot ce au băgat în SIUI în perioada respectivă li se plătește.
Cum mulți politicieni aflați cvasi-permanent la putere s-au orientat spre sistemul de sănătate cu afacerile personale, având laboratoare, lanțuri de farmacii, de clinici, ba chiar și spitale private, cred că răspunsul PIAS nu merge pentru că nu se vrea să meargă este unul bun. Ceața apare doar în jurul acelui se.
Nu m-ar fi dus gândul în direcția asta dacă nu citeam în minuta dezbaterii publice de la CNAS pe tema Contractului-cadru următoarea afirmație a vicepreședintelui CNAS, despre cine fură în sistem și de ce trebuie făcute controale inopinante de câte 2-3 zile pe cabinet la medicii de familie din toată țara.

Dar dacă am avea un sistem informatic funcțional 99% din timp, optimizat să prevină și frauda în tot sistemul de sănătate? Nu ar fi mai bine?
UPDATE: la 8 zile după ce am scris articolul, Ministerul Sănătății a anunțat printr-un comunicat de presă care are pentru prima dată și infografic că a semnat pentru cele 100 de milioane de euro pentru noul PIAS, cu termen de finalizare trimestrul al treilea al anului de grație 2025. Și că e treaba CNAS să-l repare. Să mori de râs și alta nu.
Avem ordin de validare fără reguli și card și în luna martie pentru toată luna februarie: https://cnas.ro/2024/03/06/ordin-pentru-aprobarea-procedurii-de-transmitere-in-platforma-informatica-din-asigurarile-de-sanatate-a-serviciilor-acordate-off-line-si-a-procedurii-de-validare-a-acestora-in-cazul-constatarii-unor-d/
Dl ministru Rafila doreste un loc eligibil la europarlamentare nu-si mai bate capul cu digitalizarea.